Unul dintre articolele preluate (adică traduse) de hotnews de pe pagina celor de le Figaro are ca subiect conexiunile dintre speciile de oameni care au existat de-a lungul timpului pe această planetă. Se știe că au existat mai multe specii de oameni care conviețuiau cam în același timp pe planetă și se presupune de ceva vreme că au existat încrucișări hibride. Fără dovezi directe, s-a presupun că cea mai mare parte sau chiar toate aceste încrucișări au fost sterile. Un exemplu de asemenea încrucișare care se practică în zilele noastre este între două specii de cabaline: caii și măgarii. Urmașii lor sînt catîrii care sînt sterili.

La un deceniu după ce cercetătorii au descifrat genomul uman, în numărul din 7 mai anul curent al revistei Science a apărut un articol în care se spunea că a fost făcut același pentru omul de Neanderthal. Această specie de hominid (familia d primate din care face parte și omul) a trăit într-o perioadă cuprinsă între 400.000 de ani și 30.000 de ani înaintea noastră, odinioară au populat Asia și Europa și reprezintă cea mai apropiată rudă a oamenilor. Se presupune că tocmai noi, oamenii moderni, am cauzat extinția lor, pe măsură ce strămoșii noștri au migrat din Africa spre restul continentelor. O altă posibilă explicație a fost asimilarea lor în cadrul oamenilor moderni, mai ales că au coexistat vreme de cîteva mii de ani, dar această ipoteză nu a fost confirmată pînă acum. Deocamdată, pentru că au început să apară dovezi care să încline spre această ipoteză.

Conform unui articol de pe Time.com, o echipă internațională de 56 de cercetători conduși de expertul în ADN antic Svante Pääbo de la Institutul Max Planck din Germania au cartat cam 60% din genomul omului de Neanderthal în urma analizei unor lanțuri de ADN antic extras din fragmente de oase de la trei femele găsite la sfîrșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 într-o peșteră din Croația. Oasele au o vechime între 38 și 44 mii de ani. Extragerea ADN-ului uman din oase de o asemenea vechime este de obicei un lucru greu pentru că în mod normal nu prea rezistă o perioadă atît de lungă, iar oasele erau deja afectate de bacterii și viruși cu care au intrat contact de-a lungul timpului (97% din ADN-ul extras din oasele respective era străin).

Studiul publicat de echipa respectivă spune că oamenii moderni au moștenit aproximativ 1-4% din genomul oamenilor de Neanderthal. Pentru a ajunge la aceste procente, genomul de Neanderthal a fost comparat cu cel aparținînd a 5 persoane în viață: un San din Africa de sus, un Yoruba din Africa de vest, un Papuaș din Noua Guinee, un Han chinez și o franțuzoaică. Faptul că ADN-ul oamenilor de Neanderthal nu era prezent în cel aparținînd celor doi africani a indicat faptul că hibridizarea dintre oamenii moderni și cei de Neanderthal a avut loc în cadrul populației de bază de oameni moderni care a emigrat din Africa, înainte ca speciile să evolueze în cadrul a două grupe distincte în Europa și Asia.

"Transferul de gene" a avut o singură direcție: de la Neanderthalieni la oamenii moderni. Studiul nu a găsit nici o urmă de ADN uman în genomul de Neanderthal. Nu este încă clar dacă încrucișarea a avut loc de cîteva ori în cadrul unei populații mici sau era un fenoment răspîndit la scală mare în cadrul unei populații mari, dar informațiile curente indică faptul că ADN-ul Neanderthalian apare la întîmplare în cadrul celui uman și că nu există un factor evoluționar, este mai degrabă o relicvă genetică.

Există o mulțime de informații arheologice și analize efectuate pe unelte, zone de locuit și fosile care susțin că Neanderthalienii și oamenii moderni au coexistat în Orientul mijlociu începînd de acum 80 de mii de ani și în Europa vreme de 15 mii de ani (de acum 45 de mii pînă acum 30 de mii de ani). Pînă acum lipseau dovezile genetice care să ilustreze cît mai complet intracțiunea dintre cele două specii de hominizi, dar, încetișor, apar și ele.

Pentru cei care nu se descurcă prea bine cu franceza sau engleza, traducerea de pe hotnews este aici.