Nu vreau să abordez subiectul jurnalului (blog-ului, dacă ar fi să folosesc un termen la modă) ca o afacere, deși sînt destul care și-au făcut un jurnal și cîștigă (mai mult sau mai puțin) bine de pe urma lui. În România sînt destul de puțini, dar numărul lor crește vertiginos pe măsură ce te îndepărtezi de țară (virtual, pe rețea, sau în lumea senzorială).

Subiectul acestui articol (sau opinii, sau note, spuneți-i cum vreți) este altul: modul în care jurnalele completează o afacere. O vorbă încă la modă spune că "dacă nu ești pe internet nu exiști". Nu îi dau în întregime dreptate, încă mai există pe la noi destule firme mici care nu au tangență cu rețeaua mondială și nici nu-și propun așa ceva, dar internetul este o rețea foarte utilă în momentul în care vrei să ieți din cartierul/satul în care îți desfășori activitatea și vrei ca lumea să audă de tine. Cît mai multă lume, cît mai departe și, dacă se poate, cît mai mult numai de bine. Gura tîrgului, adică metoda antică de popularizare, folosită pînă dincolo de epuizare, rămîne la fel de eficientă ca întotdeauna și s-a extins deja și pe rețea: forumurile, pe vremuri, rețelele de socializare mai recent, sînt pline de bîrfe și de zvonuri mai mult sau mai puțin veridice.

Un alt aspect al activității pe rețea, unul care practic a explodat în ultimii ani, este cel al jurnalelor. De aceea vreau să extind un pic vorba asta la modă și să spun că "dacă nu ai blog nu exiști", va rămîne de văzut în ce măsură este valabilă. Acum este banal chiar să faci unul folosind oricare dintre sistemele de "blogging" existente (wordpress, blogspot, yahoo, ablog, etc) să îți faci un cont acolo și să începi să scrii, e vorba doar de cîteva minute. Configurarea unui jurnal (pentru că deseori nu este suficient doar să-l faci și atît - modul de organizare a informațiilor ajută foarte mult la partea de optimizare pentru motoarele de căutare) și conținutul lui (adică ce pui acolo și modul în care scrii) sînt altă mîncare de pește, și deseori se dovedește a fi mult mai dificil decît la prima vedere. Nu te va citi nimeni dacă scrii numai abureli și, mai rău, faci o mulțime de greșeli ca ultimul agramat în textele tale.

Dar, dincolo de necesitatea unui standard al calității, jurnalele au ajuns să "muște" o bucată bună din halca de activitate a ziarelor (atît în lumea virtuală cît și cea senzorială) și nu doar din perspectiva în care mulți jurnaliști au preferat să își facă propriul blog. Mulți cititori au ajuns să citească jurnalele de profil (social, politic, tehnologie, calculatoare, medicină, etc) în detrimentul ziarelor care doar preiau informații din mai multe părți, le combină în cîteva pagini, și le "expediază" mai departe în formatul specific. Mai mult: toate ziarele mari sînt supuse unor constrîngeri din punct de vedere economice, ele TREBUIE să vîndă publicitate în paginile lor, și politice... nu este deloc o noutate că politicul caută să acapareze mijloacele de informare în masă pentru a-și face un public fidel. Pentru cei care întrețin un jurnal aceste constrîngeri sînt mult mai lejere: sînt constrînși doar de existența (sau nu) a publicității pe paginile lor și a temei jurnalelor lor... Este foarte important să ai o temă anume (sau mai multe) pentru jurnal și să te ții de ea (ele), dacă o faci bine vei atrage mai mulți vizitatori și, indirect, mai mulți bani de pe urma publicității.

Revenind la tema articolului, orice afacere serioasă are o pagină pe rețea: fie este o pagină de prezentare, fie că este un magazin virtual, fie că este o pagina dedicată unei anumite activități online. Dar cea mai mare parte a acestor pagini web sînt impersonale sau foarte impersonale, nu oferă decît strictul esențial și atît. De multe ori este suficient, iar firmele respective au succes cu pagina respectivă. Dar tendința modernă este de a căuta informații cît mai multe despre o firmă cu care intri în contact sau despre care vrei să afli cît de serioasă este. În general orice firmă care are o activitate oarecare lasă urme și pe rețea, prin opiniile pe care le au alții despre ei sau pur și simplu prin informațiile publice care o au ca subiect (cifra de afaceri, proprietari, formă de activitate, adresă, etc - toate sînt informații publice, doar să știi unde să cauți).

Din punctul meu de vedere adăugarea unui strop de personalitate, de activitate umană și de istorie nevăzute a firmei prin intermediul unui jurnal nu poate decît să ajute afacerii. Descrierea activității prin intermediul unor articole (nu neaparat dese, dar este esențial să fie periodice) ajută pentru aducerea de vizitatori și potențiali clienți. Descrierea unor probleme de care s-au lovit angajații (fie profesionale, fie în relații cu statul sau cu alte firme, fie probleme birocratice) îi va face pe oameni să învețe din acele experiențe și să aducă un surplus de imagine bună afacerii. Ca să nu mai vorbesc de optimizarea pentru motoarele de căutare, un jurnal poate face miracole unor afaceri care nu prea au fost promovate ori s-au folosit metode ineficiente (ca să nu spun proaste) de promovare.

Unul dintre punctele forte care a ajutat la răspîndirea jurnalelor pe rețea este gratuitatea creării unui cont, indiferent de sistemul de "blogging" folosit, și faptul că wordpress-ul, de exemplu, a realizat un sistem gratuit, ușor de de exportat pe propriul domeniu și de întreținut din punctul de vedere al modului de funcționare (nu sînt în întregime obiectiv pentru că sînt de meserie programator și activez de ceva vreme pe rețea, este ușor din punctul meu de vedere dar pentru un începător așa ceva se poate dovedi foarte greu). Un asemenea jurnal este ușor de adăugat ca parte a paginii unei afaceri, iar întreținerea lui din punctul de vedere al conținutului (articolele, textele, imaginile, filmulețele adăugate) este foarte facil și o poate face oricine.