Contact 
Utilizatori 
Inregistreaza-te 
Conecteaza-te 
Stiri
Atelier
Ziarul Serile Magice 
Regulament 
Citind despre controversele legate de etimologia denumirii Bihor (aici), mi-am adus aminte de o discuÅ£ie mai veche pe care am avut-o cu niÅŸte prieteni despre originea cuvîntului Oradea. Prima atestare a denumirii (acum) oficiale a oraÅŸului a fost făcută de cronicarul Miron Costin în LetopiseÅ£ul Ţării Moldovei, în anul 1658, cu puÅ£in înainte de asediul turcesc asupra cetăţii care a dus în 1660 la cucerirea acesteia. Forma menÅ£ionată atunci este Oradia.
O parte dintre prietenii cu care discutam, în principal cei de origine maghiară, spunea că Oradea provine de la Cetarea Mare (denumirea maghiară a oraÅŸului este chiar ÅŸi acum Nagyvarad). O variantă a explicaÅ£iei lor se găseÅŸte ÅŸi pe wikipedia (aici): Oradea ÅŸi Orade (în graiul bihorean) sunt variantele de rostire pe româneÅŸte a toponimului maghiar Várad (mai târziu Nagyvárad „Oradea Mare”). Várad este, împreună cu várda, o derivare ÅŸi totodată variantă a cuvântului (indoeuropean, înrudit cu germanul wehr-) vár (cetate, fortăreaţă), prin sufixarea cu sufixele circumstanÅ£iale de loc (foarte productive la generarea toponimelor maghiare) -ad ÅŸi -da. (Város „oraÅŸ” este de asemeni derivat din vár prin sufixarea cu -oÅŸ.) Denumirile Várad, Várda, Varadia, însemnând pur ÅŸi simplu „cetate, cetăţuie” sau echivalând cu toponimul românesc „Cetăţeni”, există în alte câteva Å£inuturi ale fostului regat Ungaria. De obicei, acest tip de toponime au primit echivalentul german Wardein (excepÅ£ie notorie fiind VaraÅŸdinul: Warasdin/Waraschdin, astăzi în CroaÅ£ia).
O altă variantă adusă în discuÅ£ie a fost cea a originii turceÅŸti a denumirii oraÅŸului, doar turcii au stat prin această zonă o perioadă destul de lungă - Oradea devenind chiar paÅŸalîc turcesc. Nu mai reÅ£in argumentele oferite de ei (discuÅ£ia a avut loc acum vreo doi ani), dar, căutînd mai multe informaÅ£ii despre această variantă am găsit următoarea explicaÅ£ie aici:
Pasionat de istoria orasului in care s-a nascut si colectionar de fotografii si ilustrate vechi, Doru Sicoe a gasit, intr-o documentare pe care o facea pe internet despre Michael Schumacher si un sofer turc, mai multe cuvinte turcesti care semanau foarte mult cu numele de acum, Oradea. L-au frapat trei cuvinte intalnite mai des pe site-urile turce: orad, orada si oraya. Conform dictionarelor studiate, toate cele trei cuvinte indica o pozitionare, o tinta, o directie de inaintare: "orad" - "in fata gurii" (destul de rar in dictionare, des in paginile de Internet turcesti), "orada" - "acolo", "in acel loc", "oraya" - sinonim cu orada sau varianta "de-a lungul". "Orad" seamana foarte mult cu "Varad", denumirea ungureasca originala. Dupa expeditia turco-tataro-moldo-valaha din 1658, soldatii turci i-au auzit pe localnici ca rostesc "Varad" si au preluat sunetul ca familiarul "orad", prin ceea ce numim "etimologie populara". Numele unguresc Varad impreuna cu "orad", "orada" si "oraya" a dat forma "Oradia", patrunsa apoi si in limba romana ca urmare a cooperarii romano-turce din acea perioada, trupele auxiliare moldo-valahe insotind pe turci cel putin in expeditia din 1658.
O a treia variantă, preferata mea, are legătură cu originea denumirii Aradului: se ÅŸtie că Aradua, denumirea dacică a Aradului, era marea cetate a aurului - sau poarta mare a aurului în altă versiune, cea mai importantă oprire la ieÅŸirea aurului din Dacia în perioada ocupaÅ£iei romane cînd aceÅŸtia au exploatat la greu zăcămintele din Ardeal. Notele studiului lingvistic despre Ardeal al lui Ion Pachia Tatomirescu de aici spun că:
De la acest radical se relevă, însă ca „davă / cetate a aurului“ de pe CriÅŸul Repede, Oradava > Oradaua > Oradea, dar ÅŸi în toponime „mai puÅ£in aurifere“:Oratia-Buzău, Ortoaia-Suceava, Orodel-ArgeÅŸ, Orodel-Dolj etc.
referindu-se la radicalul comun al Oradei ÅŸi Aradului.
Nu vreau să intru în detalii istorice ÅŸi lingvistice, mai ales că îmi lipsesc mai mult de o grămadă, dar nu pot să nu remarc că ocupaÅ£ia romană nu a cuprins ÅŸi teritoriile din jurul Oradei, zona aceasta era pe vremuri o mlaÅŸtină, iar izvoarele termale care împînzesc au oferit vreme de milenii un climat ceva mai blînd, mai suportabil (din punct de vedere strict local) locuitorilor. În plus, munÅ£ii din apropiere abundă de bogăţii subterane: cupru, aur, argint, bauxită, minereuri polimetalice, argila refractară, marmură, calcare policrome, granodiorite, gresii cuarÅ£oase, zăcăminte de lignit, nisipuri bituminoase, hidrocarburi ÅŸi chiar uraniu.
